#suntfemeiacareasteapta

Sunt femeia care Te asteapta. Cu jind, cu patos si agonie. Atunci cand esti plecat departe si parca dorurile nu mai mor.

Si atunci cand stai langa mine si nu in mine si te astept sa devenim o singura clipire, ca si cum cineva ne-a taiat pe jumatate cand ne-a creat. Astept mereu sa ma compui, sa ma refaci din coasta ta sau sa te cresti in mine.

Sunt femeia care asteapta ca o fiara flamanda de viata. Ma scald in senzatii tari de ura si ma abandonez fricilor si demonilor mintii doar pentru ca imi lipsesti…. Ca si cum n-as mai avea toate degetele la o mana. Imi lipseste organic prezenta ta si ma indragostesc de o Absenta. Urasc si iubesc in acelasi timp si astept… Infinit te astept si cand esti si cand nu esti.

Sunt un golf in care ajungi pe val si iti infigi ancora fara remuscari. Sunt o ceritudine si tu esti haosul din ochii mei.

Sunt destinatia preferata si tu esti calea mea. Sunt Asteptare, iar tu Venire… un «vino ! » ca o invitatie perpetua la amor. Cu siguranta un amor nebun.

Suntem completi in imperfectul nostru compus🙂 si daca n-as fi eu femeia care Te asteapta, ai fi o Ratacire doar. A mea si a tuturor celor care te mai vor.


lanturile din(tre) noi

Imi place cand facem si desfacem pasiuni si doruri, fantezii si simtiri adanc ascunse-n noi. Se topesc in mine fiori si-mi tremura in creier dorintele cand vad in ochii tai placerea aceea de a incerca ceva nou si de-a experimenta impreuna. Simt cum porii mei aplauda initiativele tale si ma desfac toata in fata ta, ca sa ma iei, sa ma ai si sa ma recompui cum vrei tu…

Imi aduc aminte de o zi anume… cand ai venit dupa mult timp si ne-am hranit ca nebunii din noi insine, ne-am mototolit dorintele si le-am spulberat in mii si mii de senzatii tari. Ai picat in ziua aia ca un bun augur si eram fericita. Deja epuizata dulce, dar deschisa la „mai mult”… reusesti sa ma faci sa nu ma mai opresc, odata ce incepem maratonul nostru de pulsiuni perverse. Afara se insera si mi-ai cerut sa ma apropii de tine cu barele alea de metal in maini. Eram entuziasmata, ti-am marturisit ca nu am folosit niciodata asa ceva si ti s-au aprins ochii atunci cand ti-ai dat seama ca imi oferi un „first”.

Ti-am prezentat arsenalul de bare de metal cu inele si lanturi. Am atasat curele de piele la fiecare capat si incet, tacticos si cu un interes erect in tine, mi-ai prins incheieturile in stransori. Aveam o bara metalica intre glezne si nici o posibilitate sa-mi adun picioarele. Pulpele mele erau desfacute si deja curgea o lava fierbinte dintre ele. Umezeala aceea si deschiderea membrelor imi producea o racoare dulce intre labii… imi vei umple tu adancurile si-mi va fi cald atunci, prea cald…

Am asteptat asa… pana ai terminat ritualul incatusarii. Fiecare incheietura s-a introdus in curelele de piele, atasata la bara de metal care-mi tinea corpul desfacut pentru ce avea sa urmeze. Nici nu mai conta prea mult ce va fi…. aveam gandurile diluate si simturile ascutite. Genunchii imi tremurau, gleznele imi zvacneau, mainile erau legate una de alta si deja ma simteam libera… de mine insami, pentru ca tu sa profiti cu patos de incapacitatile mele. M-ai trantit pe pat, desi nu cred ca mai simteam ceva sub mine. Pluteam. Ti-ai plimbat degetele pe arcuirea spatelui meu si m-ai cucerit dintr-o miscare. Ti-ai luat tot, intrand adanc, pana dincolo de corp si simturi, pana acolo unde nici eu nu-mi mai cunosc ratiunile. M-ai futut ca un nebun in calduri si mi-ai folosit adancurile numai dupa placul tau. Ce coincidenta fericita ca si eu ador s-o faci!🙂

Nu stiu cum si cand m-ai intors, m-ai privit, si m-ai patruns din nou puternic. S-au scurs intre noi lanturile de la bara si raceala lor m-a cuprins intr-un paradox de temperaturi neasteptate. Clipea metalul intre noi si ma apasa dulce. Intre trupurile noastre zacea o mare de zale care imi intrau in carne. Le simteam intre pubisuri si mi se parea ca fac parte din noi. Corpurile noastre se imbracau in metale grele si lanturile ne deveneau membre si membrele ne erau lanturi. Totul se lega si ne lega. Mainile mele strangeau incordate bara dintre picioare, te priveam si iti ceream inadins finalul. Mi-ai spus in haosul acela de simtiri doua cuvinte… acele cuvinte care ma lasa sa termin in hohote de zvacniri si-n respirari sacadate. Bateau in mine ritmuri acute, gemeau nevoile si dorul si fiecare bucatica din carnea mea iti oferea spectacolul irepetabil al unui orgasm pe care amandoi il vom aduce aminte…

Nici macar tigara de dupa nu-si mai gasea rostul. Eram storsi si impliniti.


bittersweet symphony

„Imi place super-mult sa-ti sug Pula” ti-am spus cand mi-ai cerut-o… ma gandeam doar ca trebuie sa-mi ridic buzele de pe ea ca sa pronunt asta si pret de cateva milisecunde Pula ta NU va mai fi supta… mi-am tradat un zambet, m-am uitat in ochii tai cu atentie si ti-am spus-o. Apoi am revenit flamanda acolo de unde iti place tie atat de mult sa tasnesti arteziene de placere.

Imi place super-mult cand ma lasi sa-ti arat in felul asta cat de fericita ma faci. Atunci cand relaxat inchizi ochii si te lasi pe spate gemand primal si eu ma simt libera sa te servesc cu toate farmecele gurii mele. Cand ma infig fara indrumare in ea si ma sufoc de atata bine… pana la lacrimi si pana la epuizare. Iar cand pierzi fraiele si te eliberezi, imi curg deja siroaie fierbinti intre labii, cand pe cerul gurii mele zboara o simfonie dulce-amaruie. Ai gust bun, ma ling pe buze si parca as mai vrea. Crezi ca elixirul fericirii sta ascuns in Pula ta?

In general cand iti sug Pula, ma cam reped cu pofta in ea si-mi doresc sa ma umple pe gat in jos, sa ma inec cu tine tot. Si sa te privesc de jos cu gura plina… Ma pierd cu totul cand stiu ca-ti place, si ne pierdem amandoi intr-o cursa de senzatii tari. Senzatia aia de frecare la interior, cand toate venele tale imi apartin si ma gadila adanc, ma tremura in spasme si imi inunda carnea. Sunt topita de placere si totul se transforma in picaturi: picaturi de amor dezvaluit intre picioarele mele, lacrimi pe obraz, picaturi de fiori fierbinti care mi se scurg pe coloana, umezeli de toate felurile care marturisesc pasiunea mea… „Imi place super-mult sa-ti sug Pula”.

 


un pic de mov

M-am imbracat in mov si-n matase chiar inainte sa pleci.. sa nu cumva sa intelegi vreo simbolistica din asta. Te doresc ca flamanzii aia de asteptau painea si pestele in uscat cand a aparut Isus… Dar mai conteaza? Avem o viata inapoi si una inainte si ne aflam fix intre ele ca intr-o zona neutra fara frontiere. Deci avem timp. Am timp sa te doresc fara sa primesc si sa ma imaginez intr-un pic de mov de parca eu sunt tarfa (de la dutyfree) de la care tu pleci satisfacut fara sa conteze daca ai lasat in urma ta macar jumatate din senzatiile cu care pleci mai departe… la alta care te tanjeste. Oare si ea alege movul pentru bun-venit? ar fi dragut… un cerc inchis. Mov la plecare, Mov la venire. Ce conteaza de cine e purtat?

Am labiile in flacari… m-ai torturat in joaca ta de parca as fi de plastilina. De fapt… sunt lut in mainile tale si impietresc cand ma uiti la soare pe uscat. Mi-am aprins o tigara in movul meu, dupa ce ai disparut spunandu-mi ca „o sa te sun din cand in cand” si m-am lasat pe spate obosita deja de absenta ta… ma intreb, in cateva zile cum o sa fiu? Zdrelita si goala, pe dinauntru si pe dinafara, ca o planta aproape ofilita pe care va trebui sa o uzi… daca nu cumva vrei s-o plantezi intr-un caiet cu amintiri.

Am stat asa fara sa ma hotarasc ce senzatii sunt mai pregnante in mine, te iubesc? te urasc? te accept? te inteleg? te astept? plang? mi-e dor? sunt fericita sau dezamagita? dornica sau trista? si mana mi s-a lasat incet peste matasea mov pana spre aramiul pielii batute de soare si de nuielele tale. Ma iubesc bronzata si tu ma iubesti speriata. Mi-am atins pizda cu toate degetele insirate… e o adunatura de carne care arde pana la clocot si doare la atingere doar ca sa nu pot uita tortura de azinoapte. Balti fierbinti tasnesc dintre labiile mele ranite si as vrea sa te urasc pentru toate senzatiile astea… dar imi plac fara sa vreau si te plac in haosul asta de dureri de parca esti printul pe cal alb care salveaza printese… unele insa se ranesc in saua ta si raman infipte in… muchia privirii tale. Si daca tot imi e atat de rau si atat de bine… mi-am chinuit intre-pulpele in apasari si tremur pana m-am scurs de tot… ca o curva in mov, lasata in calduri la margine de pat si de ganduri.

Cand te-am rugat acum niste ani sa-ti fiu tot si sa ma tratezi ca pe toate celelalte femei ale tale… doar ca sa simt ca iei Totul pe care ti-l puneam pe tava… sa ma simt a ta si sa ma iei cu totul… atunci nu stiam despre ce vorbeam sau eram prea mica. Acum o faci de parca n-ai face-o… fara sa ma anunti si fara centuri de siguranta. Sunt si ma simt ca toate femeile tale… si uite, ca pot. Dar nu vreau sa ma „suni din cand in cand”… Nu vrei mai bine sa ne intoarcem acolo unde iti eram mireasa cu care te aruncai in valuri?

Mi-e dor de tine in fiecare zi. Noi suntem cei mai tristi liberi dintre toti.


sms

Citesc ceva si deodata un cuvant-cheie din lectura mea se zdrobeste in neuronii relaxati. Totul vine de la cap… si uneori se duce undeva in adancul pantecelor. E suficient sa inchid ochii, sa te vad, sa mi te aduc aminte; te simt deja si ma surprind zambind subtil in coltul buzelor. Nu imi imaginez niciodata lucruri pentru ca viata noastra din asternuturi depaseste orice fantezie…. si de fapt, nici nu am nevoie de cine stie ce imagini contorsionate si scenarii demne de cancan.

Imi trebuie doar privirea aia a ta, care ma patrunde sadic, imi trebuie sa fii cumva deasupra mea, in mine sau langa mine, dar sa te privesc de jos si sa ma simt mica in fata ta, sa te simt puternic si ferm in ceea ce ma priveste. Si poate uneori, am nevoie de vocea ta, nu foarte mult, ci doar o replica pe tonul acela care m-a cucerit de prima data cand ne-am dat mana peste o masa, la o cafea pe care nici n-o programasem. Tonul acela cu care te mai surprind ca vorbesti la telefon cu domnisoare care nu te cunosc inca suficient. Tonul acela coplesitor si serios, galant si pervers in acelasi timp. Ai putea sa spui orice : Desfa picioarele, domnisoara!, sau O seara placuta si tie, Pa Pa Pa!. oricum ar fi e tonul… nu neaparat ceea ce spui. Uneori te-as asculta asa ore intregi, numai sa nu-mi ceri sa-ti raspund pentru ca tacerea mea e topita deja in licori si spasmuri care ma mutesc la exterior, tocmai pentru ca in interior imi traiesc clocotul…

Si mi te aduc aminte asa…..imi place sa aman momentul pana cand ma ating, gandidu-ma iar ca daca ai fi langa mine m-ai amagi cu asteptari si interziceri… as fi la cheremul tau si desi in momentele mele fara tine am ocazia sa-mi fiu propriul arbitru…. nu o fac. Am creierul imbibat de tine. Si-mi place la nebunie cand dupa ganduri si aduceri aminte dinastea dragi ma gasesc deja uda. Imi circula fiori prin mine numai cand indraznesc sa-mi deschid fermoarul pantalonilor sau cand imi ridic fusta incet…niciodata nu-mi dezvelesc pielea complet, ma las asa pe jumatate sa simt cusaturile hainelor la mijlocul fesei, ca si cum as fi luata pe fuga intre doua statii; si ma introduc timid cu un deget direct intr-o baltoaca de placere care se consuma deja… fara mine, in mine adanc.

Nu-mi ia mult… si stii prea bine ca am ajuns la performanta asta impreuna…. intre 3 si 5 minute ii ia unei femei sa se satisfaca singura pana la explozie, iar noua ne ia cateva secunde cand incepi sa-mi numeri si ma infiori cu un deadline pe care il astept si ore intregi uneori.

Recunosc insa ca nu imi numar secundele si rotirile digitale. Inchid ochii si te vad acolo deasupra mea, ma apas frenetic si-mi misc degetele intr-o disperare dulce care ma zvacneste cu totul…. simt spasmuri si clocotiri in toata fiinta si incerc mereu sa nu ma opresc, auzind in cap indemnul tau: Nu te opri, continua pana spun eu! Si da… dureaza… ca artificiile de revelion din Piata Constitutiei…. dureaza ritmic si ma lasa fara vlaga, moale, frageda si fericita. Plina de dor si plina de tine. Esti cu mine, si cand nu esti. Asa pot fi a ta mereu.

Apoi iti dau un sms cu mainile inca tremurande, pentru ca intotdeauna cand primesti, spui Multumesc:

E fantastic sa ma masturbez cu tine in creier, in suflet si-ntre labii. In viata mea n-am patit asa ceva… cu nimeni, ever. Te iubesc si multumesc pentru deja al doilea super-mega-lung orgasm de azi. Sunt transpirata si ametita… my personal Jesus.

Si tu imi raspunzi un pic cu intarziere, poate sec, dar franc si atat de Tu:

Te iubesc mult de tot.


umezeli

eram pe balcon. buzele imi incalzeau genunchii ridicati. ma zgribuleam cu greu pe un scaun rece si umed deja: din baltile mele de placere sau de la poaia ce abia incepuse sa curga… nu conta. ploua cu placeri de sus si de jos si parca toata natura se orgasma odata cu mine.

imi luasem portia asteptata cu jind de zile intregi. ma dureau muschii in adancime si nu mai aveam pe ce parte sa stau ca sa nu ma jeneze ceva. erai peste tot, in trupul meu, in sufletul meu, in fiecare celula a mea iti lasasei amprenta. dureai si te iubeam pentru asta. intelesesem pentru prima data ca nuiaua aceea e parte din tine, continuare a mainii tale care loveste cand iubeste. ma pierdusem in gemete, imi recapatam glasul de parca ma chemam eu pe mine inapoi dintr-o lume indepartata unde ma aruncai cu usurinta…. pluteam sau doar eram epuizata de durere. nu mai conta oricum.

stateam impietrita si totusi arzand inca pe scaunul acela rece. ti-am spus ca vreau sa fac pipi. m-ai privit nepasator, de sus si aproape amuzat si mi-ai dat voie sa fac, acolo, atunci. m-am uitat fix in ochii tai si mi-am dat drumul fara sa schitez nici o miscare, fara sa-mi schimb pozitia. curgea din mine, curgea din nori, privirea ta se lasase in intuneric urmarind cu atentie jetul ce se prelingea pe un picior al scaunului. mi-am simtit ovarele si vezica explodand in orgasm. ma terminam singura asa, doar privindu-te, fara sa ma ating, fara sa ma atingi, executand un pipi la comanda ta, in frig… pe un balcon.

a fost cel mai D/s moment de pana atunci, cel mai surprinzator orgasm si cel mai satisfacator pipi din viata mea!🙂


te (re)cunosc

e ireal de fina. de moale si tandra. de matasoasa la atingere si are arcuiri de catifea. si geamatul ei imi ramane ecou in simturi, mult dupa ce isi recompune fiinta. m-a tinut in brate si m-am topit fluid. palmele ei sunt aripi albe si vibreaza in mine adanc, supunerea, implinirea, siguranta ca n-am cum sa cad in gol. ma transformasem in fulgi de papadie, sufla si ma imprastia in zari albastre. ma cauta in toate cotloanele omenirii si ma aducea la loc, in causul palmei ei. si inca mai avea de scurs si de mototolit. eram pulbere.

daca ma intindea pe carnea ei ca pe un nisip lipicios i-as fi intrat in pori si n-as mai fi iesit de-acolo, imbatata de mirosul dulce si tintuita in fierbinteala pantecelor. m-as fi plimbat prin ea si din sirea spinarii as fi privit asternutul ce se framanta sub arcuirile ei si prinde formele voluptatii. din buric i-as fi vazut coapsele tremurand si pe furis, sfios dar cu sete, i-as fi admirat un san si-o alunita din sfarcul stang. apoi m-as fi luat la intrecere cu sangele-i arzand si-as fi urcat in sus, sa-i vad de dupa perdele de sudoare conturul gatului, impreunarea aceea a oaselor claviculei si barbia ce vibra inca. m-ar fi expirat fara sa stie si din seninuri o sarutam ca o adiere, topindu-ma iar, si iar, mereu, in buzele ei.

dar nu sunt pulbere pe carnea ta. si nici macar o crapatura in buze nu pot fi… insa iubesc pacatul de a-ti fi femeie si vreau, si pot si mor sa te omagiez in infinit. oare ne ajunge infinitul sa ne gustam pana la saturare?


%d blogeri au apreciat asta: